Poemul V Ca tu să mă auzi, cuvintele mele se îngustează câteodată precum urmele pescăruşilor pe plaje. Colier, clopot ameţit pentru mâinile tale gingaşe ca strugurii. Şi îmi privesc cuvintele din depărtare. Ele găsesc un adăpost mai cald în tine decât în mine. Ca iedera se înalţă pe vechile-mi...

Despre tacere am mai scris aici: Pastila de weekend_02july22-Tacerea. Recititi, ca nu doare... prea tare. Am scris recent si un poem pe tema asta. Prietenii stiu ce, stiu ca sunt in potente scriitoricesti inca. Si nu numai.... Azi iar Despre Tacere. Aceam la mansarda un alt subiect pentru...

Zilele trecute, pe 7 septembrie, s-au implinit 30 de la trecerea in nefiinta a lui Eugen Barbu. S-au scurs deja multi ani fara "Principele" si parca nu se face dor. Omagiez azi amintirea lui, cu o poezie a lui Adrian Paunescu, disparut "de-o viata" si el. Sunt cutremuratoare ultimile versuri din...

  Descântec de luna Uite luna cum coboară De pe cer ca de pe scară Uite scara cum se ţine De albastrului de mine Uite-albastrul cum stă drept Curcubeului pe piept Uite, curcubeu-ndoaie Foamea cerului de ploaie Uite ploaia nu ştiu cui Ca la uşa cortului Uite uşa fără casă Cum mire fără...

De toamnă O frunză, două, trei… și toamna vine. Am s-o aștept, din nou, la o cafea, Să-mbătrânesc alăturea de ea, Într-o poveste-a dorului de mine. A câta toamnă-i asta de apare…? O simt de parcă eu sunt cel ce vin Și cresc în mine struguri pentru vin, Pe care-i calcă timpul în picioare. Câte...

  Voiam să rămân în septembrie Voiam să rămân în septembrie pe plaja pustie și palidă, voiam să mă-ncarc de cenușa cocorilor mei nestatornici și vântul greoi să-mi adoarmă în plete cu apă năvoade; voiam să-mi aprind într-o noapte țigara mai albă ca luna, și-n jurul meu – nimeni, doar...

  Cântec De va veni la tine vântul Purtând povestea mea amară Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară! Nu-i vina ta... aşa e scrisă Nemilostiva lege-a firii Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii. Şi cine s-ar opri să plângă O frunză veştedă-n cărare, Când...

Cândva vei înțelege: – că micile bucurii zilnice formează marea fericire. – că uneori trebuie să taci, ca să fii înțeles și să pleci, ca să fii observat. – că este mai important să ai liniște decât dreptate. – că este important să fii fericit, nu ideal. – că greșesc toţi oamenii, dar îi iertăm...

Amintiri neîntâmplate 35 Îmbracă-te cu frunza ta de vie, Să nu lași carnea să mă mai îmbie Și pielea, ochii să mi-i rupă-n două! E toamnă - și de-o viață-ntreagă plouă Cât un potop umplut cu amintiri. Ți-am pregătit un pat de trandafiri Și-un ol de lut, umplut cu vin de soi; În sânul tău aș vrea...

O toamna altfel. Cu mine si cu Nichita azi, in prima zi calendaristica de toamna. Stiati poezia de mai jos? Eu nu imi mai aminteam de ea, am citit-o demult, candva. Am in casa, pe undeva, volumul de versuri inedite, Argotice - imi propun sa il gasesc, sa il "desprafuiesc" de amintiri si sa il...