"Ce mai faci ? Ce mai spui ?
Unde eşti ? Mai exişti ?
Ochii mei sunt nebuni,
După ochii tăi trişti ."

Adrian Paunescu

“Sunt un om viu.
Nimic din ce-I omenesc nu mi-e strain.
Abia am timp sa exist, dar
Ma bucur totdeauna ca exist”

Frumos răspuns...mulțumesc!

era frumos dar tot mai era ceva de zis....

In stihurile lui Nichita Stanescu de mai sus, putem remarca cu usurinta influentele lui Terentius Heauton Timorumenos care enuntase : Homo sum, nihil humani a me alienum puto. Imi permit sa adaug la postarea d-voastra ultima strofa din poemul la care ati facut referire:

Doar chipul tău prelung iubito,
lasă-l aşa cum este, răzimat
între două bătăi ale inimii mele,
ca între Tigru
şi Eufrat.

"Eroina esti tu" - parca asa se numeste poezia de mai sus. Pe langa spitalul pentru cord cu salon pentru nervi din poezia enuntata mi-au ramas in minte versurile:

Nu e logic nimic
În întregul demers,
Amintiri au murit
Şi contururi s-au şters.

,,am zidit pt noi
Un spital de nebuni "

Să ne trăiești sănătos, dle A!!

Va multumesc frumos! Apreciez la justa sa valoare aceasta urare. Putini stiu...

Mai este loc de-un “La multi ani!”? Unul vesel, copilaresc.

Cand cresti, sa NU uiti sa iti iei ‘copilul din tine’ cu tine!

https://www.youtube.com/watch?v=Gbe8R0pTd3k&ab_channel=videopresent