Acasa
Acasa e acolo e inima..
Acasa e acolo e inima..
Putem iubi neconditionat pe oricine dar nu putem suporta la infinit ifosele, aerele, vedetismele, anguasele sau frustrarile oricui!"
Citește mai mult: https://copilrau.webnode.ro/news/iubirea-neconditionata/
necondiționat, necondiționatăadjectiv
1. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve.
sinonime: neîngrădit
Perfect adevarat, multumesc pentru corectie. Acolo mai scrie insa si "nu putem suporta la infinit....". Infinit se defineste conform aceleiasi surse de informare ca a d-voastra ca fiind: "Categorie care exprimă natura absolută a materiei, proprietatea ei de a fi nelimitată în spațiu și în timp și inepuizabilă pentru cunoaștere; ceea ce nu are sau pare că nu are limită în spațiu sau în timp;" Ati retinut nuanta...."inepuizabilă pentru cunoaștere-ceea ce nu are sau pare că nu are limită". Pe cale de consecinta, iubirea neconditionata nu poate ramane asa indiferent de conditiile de exprimare, ea se poate schimba, pentru ca, nu-i asa, intr-un sistem referential, singurul lucru constant este schimbarea.
Iti iubesti copilul?!
Indiferent cat ,cum este il iubesti..orice ar face...
Iti iubesti Parinti?!
Indiferent..cum s-au purtat ..sau orice ar fi facut..
Daca poti iubi un alt om asa....asta cred ca e Iubire neconditionata...
Omul iubit..e agresiv verbal,fizic,minte,e gelos,posesiv..
si copilul..copii...si parinti...pot fi....Iubirea ramane...daca e.. Iubirea nu e egoism...nu se raporteaza ..la eu...
Iubirea e inima,suflet, simtire...nu o ecuatie matematica...Nu trebuie sa fiti de acord cu mine..nici eu nu sunt de acord cu Dvs....sau poate in unele pucte..Acultand pe celalalt ,incercand sa intelegi..sa vezi alta perspectiva..
"Iubiți, de-aceea, cât vă place,
fiți veseli și petrecăreți,
că pân’ la urmă, orice-ați face,
capetele vi le pierdeți.
Nerozi ajung cei prea iubeți:
Salmon căzu-n idolatrie,
Samson în tagmă la orbeți.
Ferice-i care nu le știe!
Orfeu, care din flauturi
și din cimpoi da zvon vrăjit,
de câinele cu patru guri,
cerber, aproape fu-nghițit.
Narcis, că prea mult și-a iubit
chipul cel plin de gingășie,
în puț adânc s-a prăbușit.
Ferice-i care nu le știe!
Sardana, cavalerul care
Creta în lupte-a cucerit,
își puse strai de țesătoare,
printre muieri, la războit.
David, crai și profet vestit,
la băi o coapsă durdulie
văzând, pe Domnul l-a hulit.
Ferice-i care nu le știe!
Amon căzu în dezonoare,
(cică plăcinte a mâncat),
cu Tamar, ce rușine mare,
chiar sora lui, urcând în pat.
Irod, (nu-s basme), l-a scurtat
pe Sânt Ioan de scăfârlie,
doar pentru danțuri și cântat.
Ferice-i care nu le știe!
De mine, bietul, să mai zic:
m-au bătut gol, ca pe-un mișel,
ca rufa-n râu, n-ascund nimic.
Cine mi-a dat amaru’ acel
decât Catrina de Vaucelles?
Noel, când luam pe scăfârlie,
la praznic fu părtaș și el.
Ferice-i care nu le știe!
Dar tinerelul ăsta oare
de fete crezi că s-ar lăsa?
Nici de l-ai arde la frigare
ca pe-un călar pe mături, ba!
Prea-s dulci și au pe vino-’ncoa’.
Dar să le crezi, e nebunie,
blonde ori brune-s tot așa.
Ferice-i care nu le știe!"
Asa-i iubirea....
Ma bucur ca unul din articolele mele a starnit un asa uragan de stari, un taifun de trairi si o cascada de replici. Imi place mult ce ati postat, pentru cititorii mai putin familiarizari cu literatura franceza, mai sus este vorba despre Dublă baladă a lui Francois Villon. Este un punct de vedere originar, nu contest ca si aia e iubirea. Daca imi permiteti, romanii sunt mai nuantati pe subiect, sunt mai directi, mai dulci si mai adevarati cand afirma ca "iubirea e ce bagi pe gura si tragi.....". Va doresc sanatate si ploi curate!
grozavi romanii!
era simplu sa ziceti asa de la inceput.....
multumesc pentru urari si....cum zice un roman
,,Suntem ceea ce ne amintim. Suntem ceea ce iubim."
Tot dintr-un roman celebru: "Daca dragoste nu e, nimic nu e!" si tot de acolo : “Nu e nevoie de mai mult ca să-ți dai seama de o întrăinare: ochi care nu te văd, gură lovită de un mutism absent, o urâțenie a chipului pe care o observi stupefiat, sugestia că nu e nimic de spus și că trebuie să înțelegi exact ceea ce vezi și să nu-ți faci iluzii, asta e, altceva nu va mai fi, chiar dacă altădată a fost ceva.”
― Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni
Una din stările cu cel mai larg și divers spectru, care se manifestă de la dorință până la durere fizică și parcurge diverse drumuri în funcție de sentimente și puterea atașamentului, cam așa ar fi o descriere generală a dorului. E interesant cum același cuvânt poate să acopere atât partea pozitivă, cât și cea negativă a unei trăiri."
Tot iubire...