"Aprecieri" si/sau Aprecieri

“Ce faci la ora când”...
“Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.”

https://www.youtube.com/watch?v=G1_JS3DmO7g&ab_channel=MediaProMusic

Mai suna-ma....

Mai suna-ma si-ntreaba-ma ce fac,
ce chipuri imi mai trec prin amintire,
ce visuri si ce ganduri ma strabat....
si daca imi mai amintesc de tine!

Mai suna-ma sa te aud putin,
vocea ta calda sa mi-o amintesc,
caci nu se stie daca ne-ntalnim,
dac-ai tai pasi la mine se opresc!

Mai suna daca numaru-mi mai stii,
si nu l-ai ratacit prin mii de cifre,
te-astept de mult si vad ca intarzii.
si-i toamna in gradina mea de vise!

Mai suna daca iti mai sunt in gand,
sa stiu ca iti mai amintesti de mine,
caci te astept in vizita curand...
mi-e tare dor de tine...Fericire!

"Suntem lucizi pana la sange
Nedespartiti pana la cer
Si nici nu stiu dupa iubire
Ce se cuvine sa-ti mai cer.

E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E tarziu, e prea tarziu la mine-n gand
Impartasim, impartasim aceeasi soarta
Dar nu se stie, nu se stie, pana cand..?."

"Astăzi chiar de m-aș întoarce
A-nțelege, n-o mai pot...
Unde ești, copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?"
M. Eminescu

un umar de plans....chiar si cand esti tinut de mana....

https://www.youtube.com/watch?v=t99KH0TR-J4&list=RDMM&index=12

https://www.youtube.com/watch?v=l3GxO3FV-jo

........e despre ...femei....nu despre minunata, deosebita EA...mai ales cand EA are si un...certificat........

https://www.youtube.com/watch?v=WTspUoEvKtY&list=RDMM&index=10

"E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt."


asa sa nu ne postati si azi o ....chestie de la tov. Bozga......

si fara .....cuvinte...

Uneori? Nu. Deseori renunțăm. Cel mai rău este ca renunțăm la speranța că o să fie mai bine. Alegerile care le-am făcut,bune sau rele,asa a fost sa fie. Sau nu...Aduni și tot aduni cioburi. Pana când? De ce trebuie sa cred ca numai eu am greșit? Ca sunt mai rău sau mai prost decât persoana de lângă mine? Nu. Avem dorințe pe care vrem sa le îndeplinim pana nu este prea târziu. Ca timp...ca vreme. Curaj..ce cuvânt frumos, dar care multora dintre noi ne lipsește. Sa ma resemnez? Dar cu ce am greșit ca să renunț la speranța, la sufletul pereche,la iubire. Sper doar ca uneori sa fie arareori.