"Aprecieri" si/sau Aprecieri

https://www.youtube.com/watch?v=WTspUoEvKtY&list=RDMM&index=10

"E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt."


asa sa nu ne postati si azi o ....chestie de la tov. Bozga......

si fara .....cuvinte...

Uneori? Nu. Deseori renunțăm. Cel mai rău este ca renunțăm la speranța că o să fie mai bine. Alegerile care le-am făcut,bune sau rele,asa a fost sa fie. Sau nu...Aduni și tot aduni cioburi. Pana când? De ce trebuie sa cred ca numai eu am greșit? Ca sunt mai rău sau mai prost decât persoana de lângă mine? Nu. Avem dorințe pe care vrem sa le îndeplinim pana nu este prea târziu. Ca timp...ca vreme. Curaj..ce cuvânt frumos, dar care multora dintre noi ne lipsește. Sa ma resemnez? Dar cu ce am greșit ca să renunț la speranța, la sufletul pereche,la iubire. Sper doar ca uneori sa fie arareori.

Am citit si eu parte din ce ati scris acum intr-un articol pe net. Nu stiam decat putin despre subiect asa ca m-am informat.Si mie imi place Lucian Blaga. Nu stiu de ce va place dv si nici nu incerc sa va raspund la intrebare.
Poetul e sublim. Nu il banuiesti. Parca vine din ...rai
"Spre soare râd!
Eu nu-mi am inima în cap,
nici creieri n-am în inimă.
Sunt beat de lume şi-s pagân!
Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atâta râs făr'de căldura raului?
Şi-ar înflori pe buza ta atâta vrajă,
de n-ai fi frământată,
Sfânto,
de voluptatea-ascunsă a păcatului?
Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb:
De unde-şi are raiul -
lumina? - Ştiu: Îl luminează iadul
cu flăcările lui!"

Filozoful este la fel. Mircea Eliade (si el la fel de complex si sublim) ii spunea in 1937:
"Ceea ce admir mai mult în opera dumitale filosofică, îi mărturisesc eu, este curajul creației. Astăzi, cînd filosofii de-abia îndrăznesc să atace două-trei probleme, dumneata ai curajul de a gîndi asupra tuturor problemelor de filosofie, după ce, în prealabil, te-ai silit să înmulțești chiar numărul acestor probleme, descope­rind, bunăoară, garnitura categoriilor subconștientului.

Este un curaj pe care, de la Hegel, nu l-a mai avut nici un filosof european. îmi dai voie să-ți spun că eu văd și în această sete de creație filosofică a dumitale, o trăsătură specifică culturii românești moderne? Curajul creației și obsesia universalului alcătuiesc cea mai frumoasă tradiție a romantismului românesc. Iar acum, după Unire, încercăm să intrăm în istoria Europei printr-o valorificare integrală și românească a existenței. Alături de Nae Ionescu, ale cărui universale preocupări și rară vocație metafizică sint cunoscute tuturor studenților de la 1920 încoace — dumneata înalți cultura românească pe adevăratul său nivel."

P.S.
Ma scuzati daca am ocupat prea mult spatiu pe aici....

,,Nu-i pe lume leac care să tămăduiască ce nu tămăduiește fericirea!"

~Gabriel Garcia Marquez~(Despre dragoste și alți demoni)

"Bucură-te de lucrurile mărunte. Într-o bună zi s-ar putea să privești înapoi și să descoperi că erau cele mai importante lucruri" spunea Robert Brault.
Cam asta e... povestea cu fericirea... spunea CR_

Cele mai importante sunt lucrurile mărunte: un zâmbet o mana întinsă..o imbratisare..si încă un milion de lucruri mărunte..hai sa ne bucuram!

Sigur! E minunat! Dar sunteți nedreapta! Și lucrurile mai prozaice decât îmbrățișarea, decât plimbarea de mana sunt de luat în seama. Ce ziceți de mâncarea pregătită cu drag de soție? Îl așteaptă sa îl hrănească și poate uneori el vine de la iubita...si invers se poate...
Dar fără patima ...era un banc cu un copil (fără referire la cel rau) care nu putea sa pronunțe litera R . Părinții lui erau artiști. Mama iubea arta pura iar tatăl arta noua. Când era întrebat ce iubesc părinții lui copilul răspundea înlocuind R cu L....
Nu scriu ca poate ma blochează dl A iar dudile mai sfioasa sa nu se supere...
Îl mai rog pe dl sa scuze greșelile...sunt într-un mijloc de transport și fără dragii ochelari..vârstă înaintată
Si dacă știe bancu mai bine sa îl zică CopilR ca am văzut ca știe...

Soțiile ,iubite..femei...sunt minunate și le iubesc pe toate ..poate sunt nedrept, precum și dvs.in presupuneri!

stimate domn, el? ei....soti, iubiti sau amanti, barbati nu sunt minunati?....
unde este nedreptatea pe care o semnalati la mine?
suntem o lume de minunate si minunati!!!

https://www.youtube.com/watch?v=f_AF-2gPHQ4