Am înțeles-Sorin Poclitaru

Am înțeles

Și-atunci am înțeles că nu se poate
Să mai salvăm, din tot ce a fost, ceva
Că în dorința ta de libertate
Doar fuga ta de mine, încăpea.

Am înțeles că lumea se împarte
În răi și buni, iar eu am rămas la răi
Și viața fără tine-i ca o moarte
Și moartea însăși are ochii tăi.

Am înțeles că dragostea-i o boală
De care nu te vindeci niciodat'
Că inima ți se usucă, goală
Și nimeni nu mai vrea ceva uscat.

Va trebui să-nvaț din nou tăcerea
O lecție uitată din trecut
Și să învăț din nou că doar căderea
Te-ajută să o iei de la-nceput.

Îmi vine sufletul să mi-l  îndes
În scorburi unde se ascund jivine
Am înțeles că nu te-am înțeles
Și-am înțeles că mi-e prea dor de tine.