Cuvântul-Nichita Stănescu

Cuvântul

A fost odată un cuvânt atât de frumos
încât se prefăcea în obiecte lucioase,
dând mâinii rupte nobil os
şi crivăţului oase.

Nu cred că el era rostit
anume în vreo limbă
sau vreun copil l-a fost găsit
pe când dormea pe-o stâncă.

Şi nici în creierul zburând
nu cred, al unei păsări
de-acolo-n jos peste pământ
să fi căzut în zarzări.

Se pare că a fost cândva
doar un cuvânt pe lume...
Care-o fi fost şi când a fost
şi ce cuvânt anume
Nu ştim.