Despre prietenie-Khalil Gibran
11.08.2021 08:36
Gibran Kahlil, a fost un poet, filozof și prozator, poet și eseist libanez, unul din romanticii târzii ai literaturii arabe. A scris undeva in anii '20-30. Descoperiti-l si cititi cand aveti timp, cate ceva scris de el. Este o enciclopedie de ziceri, aforisme, citate. Propunerea mea de azi vizeaza prietenii, prietenia, deci raportandu-va la mine, va rog sa va simtiti vizati toti, dragii mei.
DARUL NOSTRU
„Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii”, spunea Aristotel, cel care a definit această relație între oameni într-unul dintre cele mai frumoase moduri: „Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri”.
Prietenia înseamnă comuniune, împărtășire de gânduri și sentimente, dăruire totală.
Prietenia adevărată este considerată un dar preţios al vieții. Se spune că "oricine are un prieten, are o comoară"!
De-a lungul anilor, prieteniile se tot schimbă, unele înmuguresc, renasc, altele se transformă, se scutură. Un prieten adevărat este acela care se află lângă tine în orice moment. El e cel în care ai încredere, căci lui îi mărturiseşti toate problemele tale, iar el la rându-i pe ale lui. Cu prietenul tău eşti întotdeauna sincer. El trăieşte şi se bucură împreună cu tine de reuşitele tale, dar se şi întristează atunci când eşti dezamăgit şi rănit. Prietenii nu pot vindeca singurătatea, dar cu siguranță pot juca un rol important în susținerea noastră, atunci când avem cea mai mare nevoie.
Prietenia adevărată nu cunoaște timpul, teama, limita, distanța. Indiferent de obstacolele care pot apărea în cale de-a lungul timpului, ea rezistă, pentru că nici distanța şi nici zilele în care nu vorbești cu acea persoană n-o distrug şi pentru că este o ramură a dragostei, iar dragostea nu moare niciodată.
Prietenia, acest sentiment profund care unește suflete în armonie spirituală, a fost o temă preferată de mulți scriitori, iar atunci când ne gândim la propriile prietenii, putem doar să sperăm că vor ajunge la profunzimea acelor prietenii din literatură.
Darul meu pentru astăzi, un frumos poem din înţelepciunea lui Khalil Gibran, dedicat prietenilor pe care îi avem lângă noi și care în fiecare zi ne ajută să ne facem viața mai frumoasă și mai ușoară.
Despre prietenie - Un poem de Khalil Gibran
Prietenul tău este răspunsul la toate nevoile tale.
Este ogorul în care semeni dragoste şi culegi recunoştinţă.
Este masa ta şi căminul care te încălzeşte.
Căci la el vii atunci când eşti înfometat şi cauţi pacea.
Când prietenul tău îşi spune părerea, nu te temi de un ,,nu" în mintea ta, şi nici nu îţi reţii un ,,da."
Iar când este tăcut, inima ta nu încetează să asculte inima sa;
Căci, întru prietenie se nasc şi se împărtăşesc toate gândurile, toate dorinţele şi toate speranţele, cu o bucurie nerevendicată de nici unul dintre voi.
Când te desparţi de prietenul tău, nu jeleşti;
Căci ceea ce iubeşti cel mai mult la el se limpezeşte în absenţa sa, la fel cum muntele este văzut mai clar de un alpinist de la poalele sale.
Şi fie să nu existe în prietenie nici un ţel, cu excepţia adâncirii sufletului.
Căci dragostea care nu urmăreşte nimic altceva decât destrămarea propriului ei mister nu este dragoste, ci o plasă aruncată în apă; şi numai inutilul este prins în ea.
Şi păstrează tot ce ai mai bun pentru prietenul tău.
Dacă el trebuie să afle despre refluxul mareei tale, lasă-l să îi ştie şi potopul.
Căci ce este prietenul tău ca să-l cauţi doar pentru a-ţi omorî orele?
Caută-l întotdeauna pentru ore ale trăirii.
Căci menirea sa este să-ţi umple nevoia, şi nu goliciunea.
Şi, în dulceaţa prieteniei, dă frâu liber râsetelor şi împărţirii plăcerilor.
Căci în roua lucrurilor mărunte inima îşi descoperă dimineaţa şi se împrospătează.