Ea_2
Asteptati de mult amar-vreme continuarea articolului, asa-i? Pai asteptarile voastre va sunt rasplatite. Cu un alt articol, continuarea celui precedent. Acolo vorbeam despre Ea. Aci vorbesc despre Ea. Ea, femeia. CR!
Ea nu caută atenție, fanfară sau recunoștință. Nici mitinguri in piata publica. Nu isi vrea recunoasterea propriei valori, cu toate ca ar merita asta. In viziunea ei, povestea nu a fost niciodată despre ceea ce ea este. Continua sa isi poartă zâmbetul cu grație în timp ce acesta își păstrează secretele și trecutul îngropat în adâncurile ei ascunse. Fiecare om cu pacatele lui. Fiecare Oama cu pacatele sale. În cele mai multe zile, ea este un stâlp de forță compus și articulat, asa ca pilonii de sustinere ai cladirilor sau podurilor, dar ca oricine altcineva, are unele momente de dezastru glorios amestecate cu frustrare, ciuda, neputinta. Momente de dezastru, da. Intocmai ca podurile sau cladirile, unele dintre ele, fireste. Ea deține si stie cine este și nu își cere scuze pentru persoana pentru care a muncit din greu să devină. Adica pentru Ea. E o compozitie mai dificil de inteles fraza asta dar recitind-o te prinzi tu cititorule "despre ce a vrut sa spuna poetul". Asa devin scrierile mele, mai alambicate, mai de neinteles. Poate ma prefac in geniu si eu nu am aflat inca, vezi conditia geniului in societate a lui Schopenhauer. Pentru ca ati fost cuminti in post, v-o rezum aici: "cunoaşterea lumii este accesibilă numai omului de excepţie, capabil să depasească sfera subiectivitaţii, să se depăşească pe sine, înălţându-se în sfera obiectivului". Am plecat de la subiectul Ea si am ajuns la Schopenhauer. Ciudata persoana mai sunt si eu. Ma cred intr-o cafenea literara cu voi aici. Acolo unde putem silabisi orice. Revin la Ea.
Majoritatea nu vor urca niciodată munții pe care a fost nevoită să-i cucerească sau să înfrunte focurile prin care a trebuit să treacă, dar asta este ea și va fi întotdeauna. Puternica adica, subtitrez Eu. Dar acea voință nemuritoare de a învinge este ceea ce i-a forjat spiritul de neoprit, adica atomii din spirit au fost supusi unor forte exterioare in conditii de temperatura si presiune atent controlate. Ciudata persoana sunt, am mai zis, nu? Dar Ea, ea nu ar da inapoi niciodata, din fata oricarei fundături, eșec sau durere de inimă. Nu ar face-o pentru nimic. Ea este puternică dar asta am mai zis, este puternica pentru ei (asta nu am mai zis) și sunt zile în care are nevoie de fiecare uncie din această tărie. Apropo, o uncie e aproximativ 28 de grame, sau ceva pe-aproape, asa am invatat la scoala. Revenim (iar) la Ea. Când furtunile vin furios în viața ei și, cu fiecare pas, amenință sa o îngenuncheze, Ea nu cedeaza. Poate putin, dar nu in vazul ochilor lumii. Nimeni nu vede asta vreodată. Ea este acea femeie care își croiește drum prin flăcări cu zâmbet pe față, a mai fost pe aceste drumuri, așa că viața nu o mai poate surprinde. Este pregătită pentru ce este mai bun și mai rău din ceea ce îi oferă viața. Inima Ei a fost frântă, oamenii i-au zdrobit spiritul și inimaginabilul a încercat să o doboare. Nici nu are importanta cum si nici nu vreau sa detaliez. Dar Ea este încă aici, încă în picioare, încă puternică. Acele cicatrici ale durerii emoționale le poartă cu mândrie pentru a-i aminti unde a fost, adevarat apel la memoria colectiva a tuturor moleculelor ce o alcatuiesc. Acele bucăți de inimi frânte din trecut le duce cu ea pentru a se asigura că nu va mai face niciodată acele greșeli. Acele lovituri, zgârieturi și vânătăi de vinovăție și regret le ascunde doar ca să-și amintească că acum e mai bine și nu e condamnată să repete acele greșeli. Le ascunde, dar nu le uita. u va fi niciodată perfectă, dar nici nu vrea să fie. Ea vrea doar cele mai simple lucruri într-un mod foarte complex. Lucruri simple? Am mai vorbit pe aici: Fericire, iubire, loialitate și adevăr. Își iubește oamenii din greu și este mereu alături de oricine are nevoie de ea, fără întrebări. Ea nu va cere ajutor, dar va fi prima care îl va oferi. Indiferent de ziua pe care a avut-o sau cât de obosită este, ea apare mereu.... Zâmbind. La urma urmei, ajungi sa realizezi si tu că a trecut prin foc și înapoi si încă zâmbește.... Atunci , in acele clipe poți fi sigur că nu există nimic cu care să nu se descurce. Și asta e cel mai frumos lucru dintre toate. Ea trece peste toate și continuă să strălucească puternic. Ca diamantul care este EA... Puternic, curajos și de neoprit. si cu duritate maxima, 10, pe scara Mohs, data de conditia de puritate a clistalului.
Asta a fost partea a doua-a. Urmeaza altele. Stati p-aproape! CR_dixit