Ce-si doreste un barbat?_1
Am primit oarece critici de la cititorii mei alfa. Bărbații alfa să ne înțelegem, ca doar nu despre carpe vorbim aici. Sau despre baloti de paie neimplicati în nimic serios pe lumea asta. Acei alfa au sezizat și pe buna dreptate, ca scriu frumos numai despre femei, despre Doamne, despre Ele, în general. Despre bărbați mai puțin. E foarte adevărat. Începând de azi, voi încerca sa zic ceva și despre dumneavoastră Domnilor.
Stai sa vezi tu acum audienta bai Copile, o să vie lumea aici ca la centrele de vaginare. Sau de donare după caz. Ce fel de donare? Nu ma provocati vă rog, ca s-ar putea sa rositi prea tare (la maturitatea d-vostra declarata-n acte) când veți afla. Așa, deci hai sa va mai țin de vorba un pic ca sa va trezesc curiozitatea.
Despre ce nu vom vorbi aici? Vai de capul alora cu blugi stramti. Apropo, ați văzut barbati în pantaloni mulati pe jamboane? Hidos, de-a dreptul, să fie la copanele lor. Despre ei nu vom vorbi! Aici, in aceasta mini-serie, vom vorbi despre bărbați adevărați, ca din fericire mai sunt și d-astia. Ii excludem din start si pe cei care spala rufele în casa iar pe femeia lor o trimit afara la spart lemne. Excludem și unii moldoveni care (bancul asta l-am auzit zilele trecute de la un moldovean extrem de hazos din Iasi, om cu mintea agera si deschisa, dar nu limitez aria doar la moldoveni) deci hai sa zicem (nu moldovenii), bărbații care la ora 14 se imprietenesc cu o fata și la 14 și un sfert aia e deja si bătută. Batuta, "vorbita" si cu banii luati. Excludem și cocalarii, manelistii de speta inferioara (nu toti, doar cei ce promoveaza kitsch artistic) și pseudo-smecherii. În copilărie aveam o vorba în relația cu aceștia. „Dacă ar fi sa dispară toți smecherii, voi ați muri nevinovați”. Cultura de cartier, ce sa ii faci, așa se nasc, se dezvolta și se desavarsesc Copii Rai.
Va mai țin de vorba? Pai de ce naiba altceva sa va țin, ca nu e frumos? (vorbeam doamnelor acum, salutări Cotofanelor Porumbace).
Acest material va fi spart (vai ce urat suna) în mai multe capitole, in mai multe serii. Sa vedem câte îmi ies. Ideal ar fi ca în aviatie. Numărul de decolari să fie egal cu numărul de aterizari. Dacă se întâmpla altfel, e belea, trebuie sa te lipesti repede de vreo parasuta altfel îți găsești trupul risipit care cine știe pe unde. Cu parasuta poate mai ai o șansa. Poate scapi. Cateodata si viu. Revin la capitolele care îmi ies. Pai ideal ar fi sa îmi iasă câte îmi... intra, dar sa vedem cum vor evolua lucrurile.
Sa va mai spun ca articolul asta e un pamflet? E inutil pentru ca sunteți băieți și fete deștepte, nu ca mine care a stat peste 20 de ani prin școli de tot felul si tot degeaba, zic unii. (p-aia de reeducare am ratat-o, ce-i drept, recunosc spasit în fata voastra). Și ce folos cu atatea scoli, zic si eu ca sa nu mai obosiți voi sa îmi spuneți asta. E ca în bancul ăla cu ardelenii care au fost întrebați de un turist în 5 limbi unde e Cluj-ul, aia nu au înțeles nimic și nu l-au putut indruma spre oraș. La replica unuia: ”ai văzut ba ce de limbi străine știa ăla” / „da ma și la ce i-au folosit”.
Sa mai zic ca printre glume și mistouri veți găsi esente filozofice și de viața iar e inutil sa va spun. V-ați cam obișnuit cu stilul. Sa va spun ca voi fi serios exact când vreau eu și Copil când vreți.... tot EU desigur? Și asta știți. Pai dacă le știți pe toate... de ce sa va mai osteniti sa citiți mai departe? Am dreptate? Ca întotdeauna Da, am! Asta e un preambul la articol. De zilele viitoare începem în forța. Poate depasim traficul (gratie și plecaciuni adanci vouă tuturor, celor vechi si celor nou-intrati pe aici) și odată depășit acel trafic vom aștepta împreuna cu incredere si speranta Ziua Copilului. Copil... Rau da' bun, frumos da' destept, inteligent pana la suspin, pana la sublim. Si modest... ca o fata-n mare, modest pana la astri.
(Legat de trafic, sa nu uitam ca pe 1 ale fiecarei luni se reseteaza contorul, deci vom putea inca o data la fel de mult si "data viitoare"). Am folosit în frazele de mai sus doua sintagme care în aceeași construcție literară pot da bătăi de cap. De cap, de stomac, batai de aripi de fluturi: „intrat” și „adânc” erau cuvintele incriminate. Luati in atentie doar forma lor corecta. Aici e ca în bancul ăla cu pustiul care vine la tatal sau sa îl intrebe "ce e aia o ...”pompa?” și ăla vrea sa ii explice copilului ce este, definitia așa ca la carte: „Mașină de forță sau aparat compus de obicei dintr-un cilindru cu piston, manevrat cu mâna sau acționat mecanic, folosit pentru a deplasa sau a comprima un fluid” , dar de ce ma întrebi dragul meu?. Pai am învățat azi la istorie ca Mihai Viteazu a intrat cu mare pompa în Albă Iulia”. Eu sincer m-aș fi gandit la altceva, nu zic la ce, dar va asigur ca la ceva care se pliaza perfect pe subiecul de fata. Cam atât cu preambulul. am zis mai devreme ca daca le stiti pe rtoate de ce sa mai cititi restul. Am gresit. Nu le stiti chiar pe toate. Si ca sa va stârnesc curiozitatea vin cu o fraza-doua din articolul următor, din episodul 2, pe care sper sa il aveti dinaintea ochilor in cateva zile, saptamani, dupa caz:
După umila mea părere de necunoscator ale tainelor cele mai ascunse ale vietii, un bărbat nu caută corpul unei femei şi nici nu-şi doreşte să facă sex, ca ceva absolut. Adică dacă se considera un bărbat adevărat nu socoteste asta ca pe ceva primordial. Sunt unii care văd numai sex, au numai sex în capete (e corect plurarul aici, fiti cu bagare... de seama), fac sex acasă, în păduri, la birou, în vacanțe cu te miri cine, pe oriunde și cu cine apuca. Dar aia nu sunt bărbați, aia sunt cel mult „pompe” ca tot am vorbit mai devreme despre asta.