Eu
"Eu" - Am primit o tema noua azi. Ai vrut probabil sa ma incui MM cu literele astea 2. Adica economic e non-inflationista ideea. Tu dai 2... litere, desigur, eu dau un text. Bun sau rau, habar n-am, dar atat m-a dus capul azi. Ala de pe umeri!!! "Eu" poti fi si tu, dar si tu, tu cititorule. Hai sa vedem daca te.... Daca te regasesti. CR_dixit
"Cine sunt eu?". O intrebare aparent simpla, dar care devine tot mai profunda de fiecare data cand incerc sa-i gasesc un raspuns. Si incerc numai cand wisikiul din pahar devine far' de gheata, Mereu am avut probleme cu gheata, mai ales cand am fost sau cand am musafiri. Veniti frate cu ea d-acas' (ma refer la gheata), daca vreti coniac non-alchoool. Dar sa revin. Adevarul este ca nu cred ca exista o definitie perfecta. La "Eu", nu la gheata, Stiu io pe unii care fak minuni cu cuburile alea mici reci si paralelipipedice, dar asta e o alta poveste. Revin. Suntem mai mult decat un nume, o profesie sau o serie de realizari. Suntem povestile pe care le purtam cu noi, experientele care ne-au format si valorile care ne ghideaza pasii. Si cand ma gandesc la valori, exclud banii, averile, terenurile si masinile detinute pe persoana fizica. "Eu" sunt (sau este, cum e corect Doamna? intrebare de o mie de puncte. inclin sa cred ca "este" e forma corecta de continuare) suma tuturor momentelor care m-au construit. Si alea bune dar si alea proaste. Sau mai ales alea proaste, ar zice detractorii mei...(sa ma pupe...). Sunt deciziile bune care mi-au oferit incredere, dar si greselile care m-au invatat lectii valoroase si mi-au julit denunchii. Si sufletul cateodata. Sunt oamenii care au ramas aproape si mi-au dat zeama buna sa imi ling ranile la rau, dar si cei care au trecut prin viata mea lasand in urma o amprenta stearsa, murdara sau murdarita de faptele lor. Amprenta mova, de creion chimic, prost conturata dar existenta. Sunt visurile pe care le-am implinit si cele care inca ma motiveaza sa merg mai departe. Pas cu pas, vorba de pres. Sau covor, de ce ii ziceau unii dulap, tot nu stiu. Dar sa continuam....
De-a lungul timpului am invatat ca evolutia nu este un punct de destinatie, un target d-ala ca tot ne place termenul, un dead line, o umflatura aidoma celei de la pantaloni. Ma refeream la umflatura cauzata de portofelul plin din buzunar, ce minte aveti si voi... la ce v-ati gandit, vai capul meu. Data viitoare scriu un articol numit "Voi". Iar ati gandit pe repede-nainte. VOI, Adica o actiune la viitor. Voi numai cu pronumele sunteti in gura. Persoana a 2-a plurar. Vorbeam de evolutie insa. Ea nu este un punct de destinatie ci un proces continuu. Fiecare zi aduce o noua provocare, o noua intrebare (doua, trei, patru, depinde cat de pisalogi sunt prietenii, colegii sau und so weiter) ori o noua oportunitate de a deveni o versiune mai buna a mea. Un "Eu" reloaded. Uneori pasii sunt mari si vizibili. Alteori sunt mici si aproape imperceptibili. Dar fiecare dintre ei conteaza. Conteaza si groapa in care calci cateodata. Din viteza, neatentie sau de funny.
Sunt o persoana care apreciaza autenticitatea. Adica imi plae sa pun mana sa simt siliconul acolo unde este, daca este. Cateodata si gura, sa simt, sa vad cu dintii mei, daca siliconul este alimentar sau d-ala de instalatii bun de chituit rosturile de la ghiuveta. Cred in conversatiile sincere, in relatiile construite pe incredere si in puterea lucrurilor simple. Viata e frumoasa, noi o complicam al naibii de mult. Cred ca succesul nu inseamna doar rezultate sau recunoastere, ci si linistea de a sti ca ramai fidel principiilor tale. Si bani, succesul inseamna si bani, hai sa nu fim ipocriti sa zicem altceva. Si ca sa continuam, daca sunt bani neimpozabili, de care nu stie ANAF-ul, e si mai bine. Ca oricare alt om, am avut momente de incertitudine, perioade in care nu am stiut exact incotro ma indrept. Si atunci am stat si m-am uitat in jur. In-jur de o ora... Privind inapoi, realizez ca tocmai acele momente au contribuit cel mai mult la dezvoltarea mea. Am invatat injuraturi noi, dau lectii, contra-cost, trimiteti banii in avans prin Revolut. Ele , momentele, m-au obligat sa caut raspunsuri, sa ma adaptez si sa descopar resurse pe care nu stiam ca le am. Mai mult nu comentez, sa nu ziceti ca ma laud, o parte m-au cunoscut si...."restul stii"...
Hai sa inchei ca v-am plictisit indeajuns pentru o zi de mareata sambata. Acest text este, intr-un fel, o extensie a acestei calatorii. A fost un articol in care v-am impartasit (gratis) ganduri, idei, experiente si lectii invatate pe parcurs. Nu am raspunsuri definitorii pentru voi care sa documenteze drumul vostru, cu toate provocarile, descoperirile si schimbarile care il definesc. Dar sa revin la tema. Astazi, acesta sunt EU. O persoana aflata in continua evolutie, motivata de curiozitate (nu intrebati detalii ca...vor rosi literele si rosu pe negru devin prost lizibile ai... cititi mai greu), de dorinta de a invata (ce???... tot rosu pe negru) si de convingerea ca fiecare experienta are ceva de oferit. Iar maine, probabil, voi fi o versiune putin diferita. Te-am facut curios cititorule? O new version, nu neaparat perfecta, dar cu siguranta mai bogata in experiente, perspective si intelegere. Dar stai sa vezi... poimaine cum va fi. Ai rabdare pana atunci? Cred ca nu, ca te vad deja nerabdator sa inchizi aici si sa te intorci la respiratia ta fara mine. Chiar si asa... bine ai venit in povestea mea.
Ce articol a putut sa iasa din doua litere. Mi-a iesit si de data asta. ca o chintesenta intre neuron, degete, tastatura si workspace. Apropo de degete, cineva, odata demult, imi zicea ca, "ai maini de aur". Nu imi mai amintesc exact la ce se referea.... CR_