Feluri de a fi destept

Am citit acum cateva zile un articol extrem de interesant si foarte bine scris, aparut in Dilema veche, nr. 927, 13 – 19 ianuarie 2022. Poarta semnatura lui Andrei Plesu si asta spune tot. Imi place stilul redactionar, imi place cursivitatea textului si mai ales imi place continutul. Cititi cu ochii, intelegeti cu mintea si desecati cu ratiunea randurile de mai jos. Feluri de a fi deștept se numeste articolul. Linkul il aveti mai jos. Spicuiesc in continuare cateva randuri ca sa va trezesc atentia:

Toți vrem să fim, sau măcar să părem, deștepți. Nu mă exclud din această caracterizare, deși, mă credeți sau nu, de la o anumită vîrstă, dacă evoluezi și gîndești normal, nu mai trăiești acut insomnia conștiinței de sine. Îți știi limitele mai bine decît toți dușmanii tăi, faci diferența (nu neapărat avantajoasă) dintre înzestrare nativă (cu care n-ai de ce să te mîndrești) și merit dobîndit prin salahorie (pentru care te poți felicita, cu condiția să-l pui în serviciul altora). Nu contest că e legitim și stimulator să-ți dorești un portret public avantajos. Pînă și ultimul prost visează să pară, măcar din cînd în cînd, inteligent. Iar în anumite limite, aspirația la prestigiu intelectual e inocentă. Dar una e să vrei să fii deștept cu adevărat, chiar dacă pe baza unei motivații egolatre, alta e să vrei „să faci pe deșteptul”, să te dai mare, să-ți arogi virtuți de care te bucuri de unul singur, într-un autist delir al încîntării de sine.
 

Feluri de a fi deștept (O reamintire din 2015) - Andrei PLEŞU