Gândind la tine-Mihai Eminescu
Am citit zilele trecute o poezie. Am citit Eminescu. Bun, frumos veti zice indreptatit, dar majoritatea operei lui o stim, am citit-o, am memorat-o, o parte am transformat-o in fituici pentru lucrari scrise la lb romana, cu ce ai putea sa ne surprinzi CopilRau, ce ai putea sa aduci nou.? Acum, sa ridice sincer mana cel/cea care a mai citit poezia asta vreodata, care a auzit-o pe undeva recitata, la vreun cenaclu, pe media sau oriunde. Sa ridice mana..., sau sa taca si sa o citeasca aici la noi pe site. Gandind la tine se numeste, si este scrisa de Mihai Eminescu!
Gândind la tine
Gândind la tine fruntea-acum mă doare.
Nu știu ce rost mai are-a mea viață
Când n-am avut o clipă de dulceață:
Amar etern și visuri pieritoare!
De ce în noapte glasul tău îngheață!
Vedea-vor ochii-mi înc-o dată oare
Frumosul trup, femeie zâmbitoare!
Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n brață?
Tu, blond noroc al unui vis deșert,
Tu, visul blond unui noroc ce nu e,
De-i mai veni, să știi că nu te iert.
Căci dorul meu mustrări o să-ți tot spuie
Și sărutându-te am să te cert
Cu dezmierdări cum n-am spus nimăruie.
Mihail Eminovici(Eminescu)