Indiscretii-Al. Teodoreanu

Alexandru Osvald Teodoreanu a fost un poet, avocat, scriitor si publicist roman. Sunt absolut sigur ca numele asta nu spune nimic multora dintre voi. Dar daca v-as spune ca e aceeasi persoana cu Pastorel Teodoreanu atunci sigur fata vi s-ar lumina. Si cum eu nu va vreau intunecati la fata, confirm ca vorbim despre Pastorel. Ca sunteti asa cuminti azi o sa va mai spun si ca a fost fratele mai mare a celebrului romancier Ionel Teodoreanu, de care ati auzit sigur. Despre Pastorel trebuie sa amintim ca facea parte din societatea boema a epocii sale, mare amator de mancaruri "dichisite" si de vin. A scris poezie dar s-a remarcat si a ramas in memoria noastra in special prin epigrame. A scris si proza, romanul lui cel mai cunoscut fiind Hronicul măscăriciului Vălătuc.
Mai jos va propun o poezie care mie mi-a placut foarte mult la momentul citirii, acum ceva ani, cand inca se mai citea poezie si pe meleagurile dambovitene. Mi-am amintit intr-un anumit context de ea si v-o impartasesc cu drag si voua. Poezia, sa ne-ntelegem.
 
Indiscretii
Vîntule,
Ce-aduci cu tine
O mireasmă de sulfină,
De departe vii, ştiu bine.
Te-ai oprit la ea-n grădină?
Printre straturi de pansele,
De gherghină
Și lalele,
O glicină
De lumină.
Ai văzut-o, - nu-i așa?
Nu e, vîntule, glicină,
Era ea!
Ea nu ştie c-o iubesc,
Că e mică
Şi mi-e frică
Să-i vorbesc.
Vîntule, bătrîn hoinar,
Dacă ai aflat odată
Că nu-i floare, că e fată,
Nu-i așa că te-ntorci iar?
I-aş vorbi, dar - vezi - nu pot!
Fii tu, vîntule, de treabă,
Pleacă, vînt, la ea în grabă,
Rogu-te
Și spune-i tot,
Vîntule!