Istorie literara-Elena Daniello-Lucian Blaga

Am mutat in sectiunea Stiri "Istoria literara". Voi muta si povestea lui Mircea Eliade tot aici in incercarea de a mai descongestiona zona de Blog care s-a ingrasat cam tare si imi creaza mici probleme de intretinere. CR

 

Una dintre muzele poetului şi filosofului Lucian Blaga a fost Elena Daniello. Stomatolog de meserie, femeia provenea din celebra familie a Puşcăreştilor şi era căsătorită cu medicul care a înfiinţat primul dispensar studenţesc de la noi din ţară. Ştiri pe aceeaşi temă Primarii care au construit Alba Iulia: Camil Velican a pus bazele noul... Potrivit istoricului literar Mircea Popa, Elena l-a cunoscut pe Blaga, după 1950. Apropierea dintre cele două familii, Blaga şi Daniello, s-a făcut ca urmare a vacanţelor petrecute în satul Gura Râului, de lângă Sibiu, loc devenit pentru Blaga un spaţiu mitologic şi boezat adhoc "Bocca del Ri". Legătura filosofului cu medicul stomatolog este descrisă de Mircea Popa într-un articol din revista "Luceafărul", intitulat "Spicuiri dintr-o arhivă sentimentală": "Iubire tomnatică, de crepuscul, legătura poetului cu Doamna Daniello a lăsat urme durabile în creaţia sa. Este vorba nu numai de o trecătoare zvâcnire, ci de o perioadă mult mai lungă, cea din urmă perioadă din viaţa poetului, care s-a soldat cu numeroase producţii memorabile, atât în plan poetic, dar şi în aforistică şi în roman. Cele trei volume ale romanului său “Iubire pământească, iubire cerească” au fost scrise tocmai pentru a trece în eternitate aceste clipe de profundă trăire sufletească prin care destinul celor doi a luat forma unei mitologii romantice de tip goethean sau luciferic eminescian, în care Hyperion renaşte din înălţimea cugetării sale filozofice şi poetice, rotunjindu-şi nemurirea.

 

Cea mai mare dragoste a poetului, soţia sa, Cornelia Blaga, mărturisea: „Nicio soţie a unui mare creator – cum a fost Lucian – nu poate avea pretenţia de-a face să-i vibreze lira până la sfârşitul vieţii. Mie îmi aparţin «Poemele luminii» şi alte câteva poezii din volumele ulterioare. L-am înţeles perfect pe Lucian şi arta lui. Chiar dacă uneori n-a fost uşor… Dacă aş fi poetă, aş spune că am constituit o constelaţie, fireşte terestră. Numai că în jurul ei s-au ivit alte stele, care au luminat zarea poetului în căutarea de comori ale vieţii şi lumii. Repet, am înţeles realitatea situaţiei, şi locul din mijlocul iniţialei constelaţii neştirbit a rămas”!.

 

Lucian Blaga îi trimite o scrisoare Elenei Daniello, ca răspuns la ultima scrisoare pe care aceasta i-a expediat-o. Lucian Blaga începe scrisoarea într-un mod afectuos: „când primesc câte-un rând de la tine, mă umplu de căldura ta până sub cele douăzeci de scoici ale unghiilor”.