La fel de lin ca mâinile prin mâneci-Constanța Buzea

 
La fel de lin ca mâinile prin mâneci

Tu vei dori să fiu îndepărtată,
Misterul meu să te înnebunească,
Închisă-n limba mea neomenească
Fiind ce nu poți fi tu niciodată.

Tu vei dori să te aștept cu mască
Și vei dori prin mine să aluneci
La fel de lin ca mâinile prin mâneci,
Când eu foșnesc și ele să foșnească.

Și vei dori, și eu voi fi în stare
Să ma predau restriștilor finale
Cu umilință și cu nepăsare.

Tu vei dori atât de multă jale,
În răutatea ta strălucitoare,
Încât voi fi ca de zăpadă moale.