Medalion-Nichita Danilov
In bunele mele intentii de a aduce in fata dumneavoastra si autori nedeslusiti la scoala de zi cu zi, Nichita Danilov care este un poet, scriitor, publicist de etnie rus-lipovean din România. Am citit relativ putin scris de el, asa ca sa lasam specialistii sa vorbeasca in locul meu: Poezia lui Danilov incepe prin a fi expresia unui romantism violent, luminat de o arzatoare nazuinta spre puritate si de un acut simt al sacrului. De la un punct, formula aceasta devine insa retorica, chiar daca de un retorism simplu, natural, nepretentios: „Unde s-au dus zilele tale, rascolitoarele seri/pretutindeni le cauti, nu le gasesti nicaieri, nicaieri //Pretutindeni se intind intunecatele, inghetatele, apele, / te pleci peste linistea lor si iti cauti aproapele" {Amurg, 6). Pe linga asemenea poeme retoric-elegiace aparinsa altele, in care romantismul ia forme mai moderne si mai originale, conform autorii.com. Eu adun din opera sa un Medalion. Ba nu, chiar 2. Scrise in X si XY
Medalion (x)
Mireasã de aur si mire de-argint
rãzbat plini de fum si fãrã vestmânt.
Pãsãri de gheatã în ramuri de foc
peste crestetul lor ning nenoroc.
Aripi si pene, fulgi de zãpadã,
pãsãri tãcute ciripesc prin livadã.
Sângele albastru, aburul trist, neaua pãtatã,
pas spre Luceafãr mormânt se aratã.
Urme rãnite, urnele pline, mãr fãrã rod,
printre crengi fumegânde un sarpe netot.
Apune-n prelungul ecou depãrtatul copac
scuturând pãsãri de gheatã peste inimã, lacrimã, lac.
Astfel se reîntorc mireasã de aur si mire de-argint
strãini unul de altul si fãrã vestmânt...
Medalion (xy)
Seara a trecut prin oras
un bãrbat rosu la brat cu o femeie albastrã
si ambii purtau pe umeri propriile lor capete.
În capul bãrbatului rosu
bãtea o inimã albastrã,
în inima femeii albastre
functiona un creier rosu.
Deasupra bãrbatului rosu
se aprindeau si se stingeau
reclame albastre si rosii.
Deasupra femeii albastre
se stingeau si se aprindeau
reclame rosii si-albastre.
Seara a trecut prin oras
un bãrbat rosu la brat cu o femeie albastrã
dar ambii purtau pe umeri propriile lor capete.