Minti-Sorin Poclitaru
17.08.2022 14:12
Minți
Tu strigi tăcut: Priviți, sunt fericită!
Iar eu zâmbesc și știu că nu -i așa
E-atât de falsă fericirea ta
Și-atât te străduiești să fii mințită.
Cerșind aprecierea lumii-ntregi,
Ca un milog ce-și părăsește podul,
Dar gâtul tău nu-și poate duce nodul
Și dacă nu le pasă, nu-nțelegi.
Te așteptai, desigur, dintr-o dată,
Să fii invidiată de amici,
Dar nimănui nu-i pasă pe aici
Și ești, în doi, tot mai însingurată.
Ai vrut să fii ca toate care par,
Atât de vesele, din depărtare,
Dar vei afla că bucuria doare
Și zâmbetul îți va miji amar.
Și-apoi, într-un târziu al vieții, poate,
Vei înțelege totul, dintr-o dat',
C-ai vrut să fii ca toate dar, ciudat,
Tu niciodată nu ai fost ca toate.