Noi si marea

"Stiu ca atunci cand scrii gandurile nu sunt ... la mare..." mi s-a reprosat intr-o cumsacade zi de decembrie. Si eu iubesc marea, recunosc. M-am simtit aproape urecheat si totodata dator sa scriu (si) despre mare. Am pregatit de vreo cativa ani un jurnal de calatorie la mare, in 2 parti. E aici in draft, nefinisat, brut, deci nedemn pentru pretiosii d-voastra ochi. Ce urmeaza insa, e scris, finisat si asamblat cand ... ma plimb pierdut in propriile ganduri, pe strazi. Va puteti regasi in textul de mai jos vreun pic? Macar ca exercitiu de imaginatie incercati. Al vostru, CR_dixit!!!

Marea se auzea linistita in spatele nostru, ca un ritm bland care ne insotea pasii. Trebuie sa iti amintesti! Pe faleza, luminile portocalii se reflectau in pielea ta si iti conturau silueta intr-un fel care imi facea privirea sa nu se mai desprinda de tine. Parca nici verdele marii nu mai conta in ecuatia de fata. Marea devenea un membru in ecuatia transformarii complexe de ordin superior, aia care apare in modele de deformare complexa, de propagare in medii cu disperse sau in fenomene fractale in plan complex. Tu ce model ai alege? Sunt boland, la ce imi fuge mintea, aveai dreptate tu cand ziceai ca ma ratacesc in propriile ganduri, fenomene complexe si alea. Revin la mare, la ea si la tine! Briza calda iti misca usor parul, iar tu, cu un gest aproape absent, ti l-ai dat dupa ureche. M-am trezit urmarind miscarea de parca ar fi insemnat ceva doar intre noi doi, ceva intim dedicat mie si numai mie. Mi-ai prins apoi mana cu degetele tale calde si mi-ai oferit acel zambet scurt, aproape provocator, care imi dadea de inteles ca stii exact ce imi faci. M-ai tras mai aproape, atat cat sa-ti simt respiratia, si ai lasat un moment lung intre noi, un fel de pauza incarcata in care nu se intampla nimic… dar se simtea totul. Au disparut, ca prin farmec, toate ecuatiile neliniare dintre noi. Am coborat apoi pe nisip.

Pe plaja, nisipul rece sub talpi ne facea sa ne apropiem si mai mult, ca si cum doar caldura celuilalt putea echilibra diferenta. M-ai cuprins usor, sigur, iar corpul meu a raspuns imediat, ca si cum stia deja miscarea ta inainte sa o faci. M-ai tras langa tine, aproape lipit, si felul in care mana ta a urcat lent pe spatele meu, oprindu-se o secunda in locurile in care stii ca sunt mai sensibil. Si stii bine care sunt, ma cunosti bine. Asta m-a facut sa tresar fara sa vreau. Ai simtit si ai zambit din nou, in timp ce buzele tale s-au apropiat de ale mele, fara sa le atingi insa. Dar distanta aceea mica, chinuitor de mica, in care fiecare respiratie pare sa aiba greutate devenise o dorinta dureroasa.
Valurile loveau lin tarmul, dar sunetul lor se pierdea in bataile inimii mele, in ritmul lor grabit, in felul in care imi treceai incet degetele pe brat, de parca trageai linii invizibile pe pielea mea.

- Hai sa mergem, ai spus in soapta, aproape lipita de mine. Am mers unul langa altul, cu pasi lenti, inca atinsi de briza sarata si de apropierea pe care niciunul dintre noi nu o mai ascundea. Pe masura ce ne-am departat de plaja, luminile orasului s-au transformat intr-o stralucire calda care se juca pe pielea noastra. Mana ta nu m-a lasat nicio secunda, dimpotriva, degetele tale au devenit mai sigure, mai hotarate, ca si cum fiecare pas ridica tensiunea dintre noi. In fata, usa camerei se profila in semiumbra. Te-ai oprit o clipa si te-ai intors spre mine.
Privirea ta m-a lovit direct, fara ezitare. Un amestec de dorinta, curiozitate si promisiune. Ai ridicat mana si, cu o miscare lenta, mi-ai atins fata, alunecand cu degetele pe linia maxilarului, apoi pe gat, atat de incet incat imi venea sa-mi tin respiratia.
Apoi ai dus mana spre clanta. Ai apasat. Usa s-a deschis incet, luminand doar o parte din incapere. Te-ai intors spre mine, ai zambit din coltul gurii si ai soptit:
- Intram?
Si, pentru o secunda lunga, totul a ramas in suspensie… chiar acolo, in prag.

Restul e doar muzica. Si curiozitatea voastra ramasa neimpartasita. Asta a fost textul. E scris noaptea, e scris acum, e scris in decembrie, e scris pentru voi, pentru toti cei care iubesc marea. Si povestile ei. CR_