Otilia Cazimir Toparceanu poveste de dragoste_1

Asa cum v-am amenintat dimineata, mi-am biciut neuronul si am purces la manufacturat text. Textul asta bun, aici de fata, despre tulburatoarea poveste de dragoste dintre Otilia Cazuimir si George Toparceanu. Inainte de toate haideti sa facem  impreuna (mama, suna provocator deja) cunostiinta cu "personajele":

Ea era poetă, prozatoare, traducătoare, el poet activ în cercurile literare ale vremii, Otilia Cazimir (1894-1967) fiind supranumită "poeta sufletelor simple" şi George Topîrceanu (1886-1937) caci despre ei este vorba, buni prieteni cu scriitorul Mihail Sadoveanu, în casa căruia se întâlneau des la diverse serate literare. Ca o paranteza haideti sa ne amintim ca astăzi se împlinesc 141 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu, deci nimic nu este imtamplator pe lumea asta. E necesar sa remarc faptul ca Otilia Cazimir este una dintre dintre puținele femei care și-au lăsat amprenta asupra poeziei românești. Vă amintiți ”Baba Iarna intră-n sat”? Ea s-a făcut remarcată mai ales pentru versurile și pentru gingașele povești pentru copii. Otilia Cazimir se numea, de fapt, Alexandrina Gavrilescu. S-a născut într-un sătuc din județul Neamț. Era al cincilea copil al familiei de învățători. Un copil studios și sfios, a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie la Iași (literatii astia, mereu romantici si dornici de iubire, dar haideti sa nu devoalez povestea). Încă nu împlinise 18 ani când a debutat în revista ”Viața românească”, cu o poezie. Era îndrăgostită iremediabil de tânărul poet George Topârceanu, ceva mai mare decât ea.

George Topîrceanu s-a născut in Bucureşti într-o zi de 20 martie şi a fost fiul cojocarului Gheorghe Topîrceanu şi al Paraschivei, ţesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ", amândoi originari din părţile Sibiului. In anul 1912 se căsătoreşte cu învăţătoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu unic, Gheorghe. Căsnicia se va destrăma insa iar între acesta şi Otilia Cazimir se va înfiripa o poveste de dragoste discretă, dar care stârneşte interesul cronicarilor şi al publicului, ca orice legătură între personaje publice. In acest moment putem puncta faptul ca destinul Otiliei Cazimir şi cel a lui George Topîrceanu era sa se uneasca atât literar, cât şi sentimental. 8 ani era diferența dintre George Topîrceanu și Otilia Cazimir, în favoarea publicistului bucureștean. Cei doi s-au întâlnit în cercurile literare ale Iașiului, dar adevărata apropiere dintre aceștia s-ar fi produs în casa lui Mihail Sadoveanu, unde erau deseori invitați cum aratam mai sus. Totuși, cei doi au ales să-și ascundă relația, o legătură întreruptă doar de distanță, în perioada în care Topîrceanu a fost prizonier de război în Bulgaria intre 1916-1918 (unii sunt prizionieri in propriul suflet indiferent de distanta si intrerup legaturile). Otilia Cazimir a întreținut spiritul viu al sentimentului ei de iubire pentru George, chiar în absența lui fizică, prin amintiri și confesiuni epistolare către confidentele sale. Relația dintre Topîrceanu și Otilia Cazimir s-a construit solid, sub ochii familiei Savoveanu. Am punctat asta inca o data pentru ca vreau sa vin cu o marturie. Profira Sadoveanu, fiica marelui scriitor Mihail Sadoveanu avea sa povesteasca ulterior ca Otilia "era o femeie care știa ce vrea, în timp ce Topârceanu era cuminte și supus, părând că se lasă mai degrabă purtat decât să aibă un rol activ în această relație". Frumos nu? Daca acceptati ca pana acum povestea de iubire e frumoasa, continui, daca nu...nu! Trebuie sa stiti ca intre cei doi a existat una dintre cele mai strânse și frumoase legături de dragoste din lumea scriitorilor. Otilia Cazimir şi George Topîrceanu și-au dus relația departe de ochii iscoditori ai celor din jur. Câțiva ani mai târziu după ce se cunosc fac pasul cel mare și se mută împreună într-o casă din Iași ce aparținea familiei lui Demostene Botez, casa în care Topârceanu a și murit, în urma unui cancer hepatic, la vârsta de 51 de ani. Se întâmpla în anul 1937, după 25 de ani de iubire dintre George Topîrceanu și „poeta sufletelor simple”.

Dar despre asta si multe altele vom vorbi zilele viitoare, cu ingaduinta voastra. Sper insa ca v-am starnit interesul si va tin treaza placerea de a ma urmari. Stati aproape, e benefic, nu aveti ce pierde. Mai jos va ofer bonus un adevarat juramant de iubire al poetei extras dintr-o cunoscuta poezie de-a sa, Vis alb:

Aș vrea cu tine să mă duc departe,
La Polul Nord, sub cerul de opal,
Când gheața mării clare se desparte
În blocuri plutitoare de cristal.

Desfășurând culorile-i spectrale,
S-ar înălța deasupra noastra ca un fald
Dantela aurorii boreale,
De purpură, de aur și smarald.

Iar când natura-n soare nou învie
Și când văzduhul nu mai e opac,
Într-un bazin de sticla argintie
Ar licări oglinda unui lac.

Acolo-n apa-i calmă și albastră
M-aș duce-n zori de ziuă să mă scald
Și cât ar fi de frig, iubirea noastra
M-ar face să-mi închipui că mi-i cald!