Pastila de weekend_04nov23-O multime de oameni

Azi e o zi speciala. Pentru mine, sau pentru sufletul meu sau pentru amintirea mea. Nu vreau sa scriu despre asta ca s-ar putea sa va intristez. Dar vreau sa scriu ceva. Nu am mai adus pastile de sfarsit de saptamana de mult timp si nu doresc sa se piarda legatura voastra cu zona asta. Deci scriu azi. Este o idee de moment care poate imi inota prin vidul capului de mult timp si eu nu stiam, dar am aflat acum. Voi fi scurt, la scris desigur. In rest... lung cat cuprinde. In iubire.... CR_dixit

O mulțime de oameni tânjesc să fie iubiți pentru totdeauna, iar eu ii înțeleg complet. Iubirea e un balsam, un gingo-biloba, un "produs" de infrumusetarea a trupului dar mai ales a sufletului. E normal, in lumina celor spuse, oamenii sa doreasca iubirea pentru totdeauna. Dar, am ajuns să învăț cât de temporare pot fi sentimentele sau cât de scurte pot deveni momentele frumoase. E asa ca ploaia pe care o astepti toata vara, o ploaie care nu vine, lasandu-te cu gatul uscat si cu senzatia de nisip in ochi. Iar cand, in sfarsit vine sa te racoreasca,... nu tine mult. E mai mult o mocaneasca molcoma care te invita sa o definesti si tu nu poti. Si apoi se opreste.. .se duce.  De aceea eu am învățat să prețuiesc amintirile fericite în schimb. Sau LA schimb. Daca aud pe vreunul din voi ca zice (sau gandeste) ca "am imbatranit si traiesc din amintiri" vede el pe Agiuta insotit de mascarile mele. Poate veni cu agenda personala, sigur o va umple cu injuraturi noi, nemaiauzite improvizate pe moment. Vorbeam de amintiri, vorbeam de amintiri placute, fericite, cu persoane si evenimente la fel de placute. Le scriu în paginile minții mele ca să nu se piardă niciodată, (sper sa nu dau mana cu neamtul ala care ne ascunde lucrurile) si încerc să pun pauză asa cum faceam pe vremuri la banda de magnetofon, ca sa îmi acord un moment in plus pentru a (re)memora fiecare detaliu. Din pacate aici nu exista un rewind button, derularea inapoi nu este posibila. Doar inainte, tot inainte. Viata merge inainte, nu-i asa? Deci ne ramane-n memorie imprimata amintirea. Va mai amintiti cum se demagnetizau benzile sau casetele pe care nu le mai foloseati o perioada indelungata? La fel e si cu amintirea. Trebuie reimprospatata, trebuie rescrisa uneori poate cu aceleasi date. Asa fac eu. Retin in bufferul mintii fiecare zambet al oamenilor pe care îi iubesc, fiecare îmbrățișare, fiecare apus frumos, fiecare toamna sau ploaie "de luni". "Luni" ca un nou inceput. Retin si lucruri simple, neinsemnate poate pentru altii, ceva la fel de simplu ca o bătaie pe spate pentru o treabă bine făcută. Hai sa revin la ideea de la inceput, hai sa incerc sa dau o forma sferica acestei constructii literare!

O mulțime de oameni tânjesc să fie iubiți pentru totdeauna. Tuturor ne plac momentele frumoase. Oamenii se pot schimba, iar momentele în sine se pot estompa - dar sa nu fie și în capul nostru. Nu si imi capul meu! Imi amintesc de oamenii dragi, de oameni trecuti sau actuali, prezenti si prezenti mereu in sufletul meu. Fiecare mica amintire cu sau despre ei o am scrisa în paginile minții și prețuita adânc în inima mea. Îmi voi aminti mereu. De tot, de toti si de toate!!! CR_