Pastila de weekend_25feb23-Lucruri si pierderi

Pierdem atât de multe într-o singură viață. Pierdem oameni, pierdem fiinte dragi, pierdem iubiri, pierdem sperante si vise. Pierdem si lucruri, odata cu toate astea. Bunurile noastre sunt distruse in urma trecerii timpului. Casa noastră a rămas în urmă, in vremuri apuse. Singurul lucru constant pe lume este schimbarea. Ne schimbam si noi. Ne pierdem vocea în fața anilor de suferință continuă. Ridurile de expresie se transforma in riduri de chin. Degeaba folosim fardurile deghizarii, ele se vad oricum. Ne-am pierdut randurile, liniile inspirate și multe transcrieri de evenimente, de-a lungul drumului. Ne-am pierdut textele, cuvintele si frazele. Jurnale și fotografii vechi. Sau oracolul din scoala primara. Panglici decolorate și tăieturi din reviste sau afise am pierdut pe drum. Am pierdut chiar si elementele cheie care ne-au influențat surprinzător identitatea. Lucrurile de care aveam nevoie cu adevărat. Hainele, uneltele, sufletul cu toate investițiile lui emoționale sunt spălate de inundațiile timpului. Sunt albite, curatate de rau si rele.
Pentru unii, există un moment de regasire. Un punct in care doresc a renunța la tot ce credeau că știu despre a avea. Cumva, elimina tot ceea ce credeau cândva că este singurul lor mod de a fi, eliberand astfel spatiul pentru a îmbrățișa un altul. Tot lucruri pierdute si astea.
Astfel cei care și-au pierdut drumul, care l-au ratacit, își vor stăpâni din nou calea. Vor vorbi din nou cu autoritate si siguranta, aceia care au jelit prețioasa putere a exprimării personale. Cei care au fost alungați din adăpost intr-un fel sau altul, cei care si-au pierdut zona de confort emotional vor culege din nou semințele unei noi faze și vor crește intr-un alt început.
Fiind prea filozofica pastila asta, inchid cu o concluzie umana, acceptata de toate urechile. Si inteleasa asisderea. Pe drumul vietii, lucrurile care nu se pot pierde niciodată sunt cu adevărat prețuite. Sunt importante, sunt vitale. Asa, ca amintirile persoanelor dragi. Sunt nepretuite pentru cei care le-au ținut în siguranță embrionară, înăuntrul sufletelor lor toata viata. Au respirat cu ele, au trait cu ele. Iar cand le-a fost mai greu, acele lucruri de care vorbeam, s-au transformat intr-un strigăt clar și puternic de naștere, de renastere, de dorinta de a o lua de la capat. Un nou inceput ca ecoul vietii sa poata fi memorat intr-o noua pagina proaspat scrisa.