Pastila de weekend_11mar23-Tacerea
11.03.2023 11:55
Uneori tăcerea mă face să simt că sunt fericit să trăiesc așa. Asa, comunicand doar extrasenzorial fara cuvinte. Fara litere prietene, fara mailuri si emoticoane. Când distracțiile se incapataneaza sa mai existe, mă simt confortabil inchipuindu-ma stând sub un copac si ascultând sunetele mele preferate, cele ale naturii. (incerc sa scriu cu diacritice Doamna educator si fara greseli evidente de compozitie, dar nu imi iese intotdeauna). Continui de unde am ramas. De la tacerea copacului. Acolo nu există tensiune, mă simt eliberat de povara pe care o simt mereu pe piept. Sau in piept. Ati amestecat vreodata amaraciunea din piept cu lacrimile? Da, recunosc, si eu. Sufletul meu se simte ușor acolo langa copac, pentru că nu am gânduri grele în minte. Nu sunt prins în nimic inutil. La fel se simte acel suflet, si pe malul marii. Pai a fost prost ala care a zis, "codru' frate cu romanul"? Nu, nu a fost. Eu merg mai departe cu afirmatia: "natura sora cu romanul" ...
Uneori simt că am făcut o greșeală luând câteva momente de tăcere pentru mine. Vinovatia ma face aproape sa ma autoflagelez. Tăcerea mă sfâșie, simt că îmi trage sufletul fir cu fir, strat cu strat inapoi. Spre nu stiu ce, spre nu stiu unde. A trecut atât de mult timp de tacere, încât simt că au trecut mii de ani și încă nu pot vedea sfârșitul ei. Al tacerii! Pot simți insa ascuțimea tăcerii tăcându-mi corpul ca și cum aș fi făcut din moliciune. Ce cuvinte de tot rasul, "ce idiot"... Îmi simt interiorul topindu-se de căldura pe care o creează în mine. De asta mi-e frică să stau singur într-un colț. Incerc sa mă țin înconjurat de oameni diversi, si de activitati epuizante pentru că mi-e frică de tăcerea mea. Tacerea sfasie, omoara ideea dar si vulgul din jur. Deci...ies..."pe plus".
Nu mai pare un final fericit de pastila ce am zis. Sunetul parcă îmi străpunge urechea și îmi spune că nu meriți să trăiești în liniște. Imi amintesc de o fraza citita demult: "era o tacere asurzitoare". E buna si tacerea asta, dar pana la un punct (si virgula). Ea poate trezi o amintire urâtă pe care am trăit-o de-a lungul vieții. Și dorinta de a nu trai din nou acea viață, acea amintire. Dar apropo....
TU ce simți când auzi tăcerea? Pace sau groază???