Ploaia si noi_4

A plouat iar peste orasul meu. Ploaie frumoasa de vara. Ploaie cuminte, ploaie sanatoasa ca o piele de fecioara neatinsa de buze pofticioase. Asa cum v-am obisnuit, in fiecare zi de vara in care a plouat am scris ceva despre sau cu ploaie. Despre descult in ploaie, ud in ploaie, indragostit in ploaie. Ati facut vreodata dragoste intr-o mansarda, vara, intr-o zi in care ploua torential pe acoperisurile cladirilor din jur? Ati adulmecat aerul, ati iubit femeia pana la epuizare, ati respirat cu portia in ploaie? Daca nu, ati trait degeaba. Ca sa va mai dau o sansa, nu ati trait degeaba daca cititi randurile de mai jos. Despre mansarda, alei din parc cu banci ude, dragoste si ploaie "fum", poate povestim cu o alta ocazie. Acum avem ganduri de... ploaie! CR_

Am vrut să văd luna și stelele în seara asta, plănuiam să stau pe acoperișul mansardei nostre ore întregi și să mă uit la noptea albastruie gravata cu niște puncte sclipitoare. Si sa le numar. "Pana la stele si inapoi" imi spuneai. Pana la stele si inapoi ca iubirea. Ca iubirea noastra de sub acoperisul mansardei. Dar, în timp ce așteptam să se întunece, am observat că norii deveneau prezenți, și păreau că au o cantitate uriașă de ploaie asupra lor. Ma apasa crestetul, simteam tensiune cervicala de la vreme dar ma bucuram de ce va urma. O ploaie torențială, asta trebuie să fie, mi-am spus. O ploaie "cu spume", rece, cu picaturi cat oul de randunica, care sa spele aerul incins.
 
Înainte vreme, de fiecare dată când întâlneam astfel de situații, cu o ploaie neanuntata sau nedorita mă simțeam trist și credeam că planul meu era distrus. Plan de intalnire, de plimbare sau de hoinarit pe afara. Mi se părea foarte nedrept și ma gandeam de ce a trebuit să se întâmple chiar în momentul în care aveam nevoie să văd "stelele" cel mai mult? Dar apoi, mi-am dat seama că nu eram singurul care se chinuia cu astfel de intrebari. Eu imi puteam intalni "steaua mea" si la mansarda noastra cu geamlac si tavan in unghi ascutit, la adapost fiind. Dar... Poate că, o anumită persoană din această lume se ruga pentru o ploaie chiar în seara aceea, iar dorința lui a fost aleasă să i se îndeplinească in acel moment. Asta nu înseamnă insa că rugăciunea mea nu a fost ascultată. Eu eram cu Ea, dezveliti pe un pat ravasit, cu pernele intr-o dezordine razboinica, eram doar noi, intunericul si ploaia.
 
Cu toții avem acest moment perfect potrivit fiecărui individ. Dacă visul tău nu s-a transformat în realitate astăzi, există mai multe zile de mâine în fața noastră si..., ei bine sa fii sigur ca una dintre acestea a fost creata pentru a fi a ta. "Ziua TA!" . Va veni și timpul tău. Trebuie doar să ai răbdare și să mergi mereu mai departe pentru a ajunge în sfârșit acea zi. Ea oricum exista, te asteapta si nu iti va fi luata de nimeni!
 
Asa am gandit descrierea ploii astazi. Sunt la episodul ploii 4 din aceasta vara, deci a plouat putin. Avem sufletele arse de seceta cu totii. Inca picura afara cand redactez brut randurile astea pe care le voi urca spre voi dimineata. Picura incet, linistit si e o pace racoroasa in aer. Haide-ti la ploaia mea!.
Puteti reciti celelalte trairi de "copil in ploaie" urmand linkurile urmatoare: Ploaia si noi , partea a doua aici: Ploaia si noi_2 si partea precedenta celei de fata, aici: Ploaia si noi_3 . Rugati-va sa mai ploua frumos. Eu mai am multe idei despre "subiect", idei care abia asteapta sa se transforme in cuvinte, in noi postari pe aici. CR_dixit!