Să pot să uit-Sorin Poclitaru
21.12.2021 08:55
Să pot să uit
Eu te-am iertat, mi-e inima curată,
De orice rău sau patimi m-au călcat,
Am încetat să caut un vinovat,
Eu iau asupră-mi vina asta toată.
Să cadă-n mine tot ce-i de căzut,
Durere, ură, lacrimi, supărare,
Să fiu acel deșert de-nsingurare
Pe care fericirea nu l-a vrut.
Să-mi rupă, biciul, carnea de pe trup
Și ochii plânși să mi-i însângereze,
Eu cel ce-a îndrăznit să te viseze,
În fața ta, ca nafura, mă rup.
Ca pâinea ce se dă peste morminte,
Mă-mpart, de suflet, pentru cei plecați,
Nevinovatul dintre vinovați
Și păcătosul dintre cele sfinte.
Eu, cel ce n-am știut să mă-ndoiesc,
Mă-ngrop acum, încovoiat, în mine
Și-atât te rog, să pleci, să-ți fie bine,
Să pot să uit că, încă, te iubesc.