Taxe si pofte
Mi-am facut curat in lucruri. In idei, in nesimtire, in oameni, ganduri si frustrari absente. Am aruncat la cos, sau la… mai binecunoscutul bin multe dintre ele. Recycled bin, stiti voi, apasat concomitent cu shift ca sa faca restaurarea imposibila. Basket, deci, cum o fi corect “cos” in contextul asta? "I put the cherries in the basket" e totuna cu baga-mi-as gunoiul in bin? A, dar apropo de cirese. Printre hartiile gasite, era si un articol scris acum vreo luna, despre cirese. Si condamnat la uitare ca mult ealtele de pe aici. Hai sa nu il lasam sa se piarda, sa se prafuiasca, e pacat. Uite ce scriam pe la jumatatea lui mai, anu’ asta ceresc. CR_dixit!
Vara asta, ciresele au devenit mai sexy decat orice reclama la parfum. D-aia cu siluete inchipuit frumos erotic-mirositoare. Asa ca buzele! Rosii, lucioase, zemoase… fiecare fruct pare sa-ti sopteasca "cumpara-ma, ia-ma, dar ai grija la buget”. Singura diferenta notabila fata de o girl from the ring road este ca aia, centurista, deh, e nepasatoare vis-a-vis de bugetul tau. Dar apropo de buget! Aici intervine ANAF, discret, ca un amant misterios. Stati sa vedeti cum. Pe prima pagina a site-ului oficial, doua cirese isi etaleaza forma perfecta, ca si cum ana...f-tu-i, ar spune: "da, stim ca sunt scumpe, dar poate asa vei plati taxele cu placere”. Sunt la fel de scumpe ca taxele voastre, ce naiba va mai mirati. Si are dreptate anaf(ura) lui. Preturile sunt astronomice, dar cine se poate abtine? Te trezesti numarand fiecare banut, (bitcoi d-aia), gandindu-te daca merita sa cumperi o litra de cirese sau macar un kilogram de samburi ori doar sa le privesti si sa visezi… Sa visezi deci, cum se ating intre ele (de cirese rosii vorbesc), cum se lipesc de degete sau de buze (tot de cherries e vorba) si cum rosul lor aprins te face sa uiti de orice declaratie de venit. Sau de plecat. In lumea mare
In piata, ciresele sunt asezate ca bijuteriile pe catifea. Vanatorii de fructe se apropie timid, cercetand fiecare fruct cu ochi de matematician, nicu-barosan si inima de poet, parlamentar-closet. Unele cirese par sa tresara sub privirea ta, iar daca le cumperi, simti ca ai cucerit nu doar piata, ci intreaga vara. Te simti un mic Escobar in piata care face trafic cu marfuri de mare risc financiar.
Si atunci cand ajungi acasa cu punguta de cirese, le privesti, le atingi, le gusti… si brusc intelegi mesajul subtil al ANAF. Mesaj ascuns ca naiba, subliminar de-a stangul, ba nu, e chiar de-a dreptul. Ce zice el, nenea “mesajul”? Uneori taxele nu se platesc doar cu bani. Se platesc cu placere. Asa ca in viata. Cu anticipare. Cu dorinta. Tot ca in viata. Iar doua cirese, rosii si perfecte, pot fi mai incitante decat orice formular fiscal. Mai ales daca au codita (intre ele, cum altfel?)
Asa ca omule, lasa supararile, lasa cifrele deoparte pentru o clipa. Si gusta o cireasa. Hai doua, dar nu face abuz, ia cu ponderatie. Gustul lor dulce iti poate face inima sa bata mai tare decat orice stampila de la ghiseu, pe formularele alea online care se depun la etajul 3....(nu radeti ca am vazut personal mai demult un astfel de afis pe un geam la taxe si impozite). Si poate atunci (insa… doar poate), vei inchide ochii si iti vei imagina ca fiecare cireasa se transforma intr-un mic univers al placerii, unde singurele reguli sunt rosul, zambetul si… dorinta. Apoi simti pe loc dezverginarea clipei prezente, de poftele tale nesatule. Si cand gusti ultima cireasa, simti cum sucul ei fierbinte aluneca pe buze, lasandu-te pironit intre placere si vinovatie, ca si cum intreaga vara s-ar concentra intr-un singur sarut rosu. Si oftezi apoi. Pentru ca tot ce e bun, tot ce e minunat pe lumea asta, ori e ilegal, ori e imoral, ori... ingrasa. Si poate creste si glicemia. Ce ziceti de visine? Alea sunt mai acrisoare, cu continut mai redus de zaharuri, bune-n tarte sau alcool. Esti de acord cu.. Vi-SI-NE-le?
Cam asta a fost pentru azi. Era pacat sa se piarda articolul asta, am muncit la el, ideea scrierii lui mi-a venit cand am vazut poza pe anaf.ro. Incerc sa o pun si aici, sa vedeti ca nu am glumit. CR_
