Toamna-Stefan Octavian Iosif

Azi avem iar o poezie tematica. O poezie de toamna! Stefan Octavian Iosif nu prea am avut des pe aici. Apreciati la justa valoare versurile de mai jos.

Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli
De vânt pe la fereşti,
Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli,
Te-nfiorezi de tristele-i poveşti...

El povesteşte despre moarte foi
Pe care le goneşte ca pe-un roi,
Ca pe-un convoi
De fluturi morţi, şi ţi le aruncă-n geamuri,

El stânge crini, şi roze, şi zambile,
El frânge ramuri,
Şi plânge, şi se tânguieşte zile
Întregi şi nopţi întregi, necontenit.

Acuma stins şi parcă ostenit
Abia suspină,
Ca plânsul violinei în surdină,
Apoi îşi schimbă fără veste tonul
Şi-uimit 1-auzi cum suie
https://Versuri.ro/w/q797
Din nou diapazonul
Şi şuieră, şi fluieră, şi vuie,
Şi vâjâie, şi hohotă, şi geme
Într-un amestec înfiorător
De bocet, şi de vaiet, şi blesteme!
Ah, ce frumos, ce potolită vreme,
Ce vac senin fusese până ieri!

Ai fi crezut că firea amăgită
De visul cald al somnoroasei veri,
Aşa bogată-n fermecate vise,
Dormea, dar s-a trezit...

Văzând fugită
Vicleana vară care-o amăgise,
Acum, când înţelege adevărul,
Se zbate ca o mamă părăsită
Şi-n deznădejdea ei îşi smulge părul!...

Dupa cum poate ati observat, a aparut o rubrica noua pe site-ul nostru (al meu si deopotriva al dumneavoastra) o rubrica de Injuraturi si/sau aprecieri, care este de fapt un forum unde oricine poate sa scrie si sa spuna orice in limitele decentei conversationale, sa (ma) critice, sa (ma) injure sau sa ma apostrofeze, cand merit. Si cand nu merit va dau voie..., ca imi sunteti dragi. O puteti face cu nume real sau cu pseudonim, ascunsi in spatele unui anonim total.