Trecut-au anii-MIHAI EMINESCU

Incerc sa va aduc pe aici de fiecare data si poezii mai putin auzite prin scolile pe unde ati umblat. Poeziile din programa scolara, chiar daca sunt capodopere unele din ele, sunt prea stiute, prea recitate, prea cunoscute. Azi avem iar Eminescu, azi avem Trecut-au anii

Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,
 
Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpesuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.
 
Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec;
 
Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea... mă-ntunec!

 

Dupa cum poate ati observat, a aparut o rubrica noua pe site-ul nostru (al meu si deopotriva al dumneavoastra) o rubrica de Injuraturi si/sau aprecieri, care este de fapt un forum unde oricine poate sa scrie, sa spuna orice in limitele decentei conversationale, sa (ma) critice, sa (ma) injure sau sa ma apostrofeze, cand merit. Si cand nu merit va dau voie..., ca imi sunteti dragi. O puteti face cu nume real sau cu pseudonim, ascunsi in spatele unui anonim total