Va iubesc dragilor!...

Va iubesc dragilor !!!!.... Asa sa stiti. Asa sa bagati la capatana! Va iubesc dragilo!r... Cu toate ca..., am 11 ani. Si doi zile. Cititi bai..."doua zile", ce naiba. M-ati felicitat toti. am asteptat 3 zile. (dna O ca in Scripturi, dupa 3 zile si-a amintit, multumesc). Am fakut 11 ani. Si ce daca? Important e ca sunt aici. Si ca, (a)rareori mai cititi. Arareori mai scriu. Altfel, durerea-n hemoroizi e mai de aduce-aminte decat CopilRau. Nu m-as compara niciodat cu un hemoroid acut care provoaca durere-n cur. Apriga, d-aia apriga. Dar de el, de hemoroid va amintiti. De CopilRau, nu. A facut si el 11 anisori. Ei si? Gaura-n cer, gaura-n fund. Dar si asa... Eu va iubesc dragilor!.... Sa ridice mana cel/Cea care stie ca acum 11 ani, 1 august a "cazut" tot vinerea? A, da, nimeni? De ce nu ma mir.... Unii..., cad closca si nu iti dau seama. "Closca" e aia cu oua. Nu putza bai nebunilor obsedati de Diferența ontologică. De ce? Pentru ca..., "Diferența ontologica" obligă filozofia să se întoarcă la întrebarea fundamentală: „Ce înseamnă a fi?” – o întrebare pe care Heidegger o consideră uitată, dar esențială pentru înțelegerea omului, a lumii și a sensului. De fapt, chiar asa? Ce inseamna a fi? "A fi" inseamna toti cei care se dau fani ai acestui site. Cei care ma asigura pe toate firele de comunicatie verbala sau non-verbala, ca intra zilnic, (zilnic=in fiecare zi de la Dumnezeu), pe aici, dar uita de 1 august 2014 si de aniversarea din 2025. Paguba-n ciuperci, mai bine ne uitam in sus, poate ploua, sa se faca porumbii. Si tartacutzele. Bostanii, dovlecii si melcii... Dar chiar si asa, EU... Va iubesc dragilor!... Si voi scrie in continuare. La fel de brambura, la fel de..."pentru mine", la fel ca pana acum. Scriu pentru un Eu care trăiește prin plăcearea pe care o simt alții când îi savurează munca. Pentru ca e munca, e biciuire de neuroni ca sa scoata o fraza inteligibila, citibila, lizibila. Incerca-ti si voi. Va fac un topic aici, o intrare unde sa puteti scrie, sa vedem cum o faceti. E greu, dar cand pasiunea pentru literatura intrece lenea si superficialul cotidian poate reusiti sa scoateti ceva. Din cap, din degete, din... Iar va ganditi la prostii, vai di mini si di mini, bre. Si cu toate astea EU, Va iubesc dragilor!... Si voi scrie in continuare. De ce?  Pentru ca brusc, am înțeles de ce "nu-s de aici". Pentru că văd! Pentru că sunt în stare să apreciez lucrurile mărunte, să extrag frumusețea din fiecare colț de lume și să storc tot elixirul vieții din ea, apoi, să o ofer pe o tavă, frumos împachetată, ceva spre o clipă de lectură. Si pentru suflet. Pentru sufletul vostru amnezic. Îmi pare rău că trăiesc într-o lume în care toți susțin că au o vedere perfectă, dar sunt perfect orbi. Sau uituci. Sau dezinteresati. Sau luati de val. Vine valul imi ia calul. Din cotet. De parca iapa vietuieste in cotet. Dar poate la unii.. .asa o fi. Vreți să vă spun ceva? Nu îmi pasă, dragilor! O să scriu, "de-al naibii si de ambițioas si incapatanat ce sunt" (citatul ăsta celebru sigur în cunoașteți și îl țineți agățat de perete, pus în rama. Nu sunt ambitios, si Rau? CopilRau? Inseamana ca nu v-ati apropiat destul). O să scriu pentru mine, pentru că toți vrem să scăpăm de negura din noi. Ce misto suna asta. Negura, ceata, fum, smog, NOI. Pentru că, de curând, în urma unui eveniment neplăcut, am înțeles că: nu contează cât te judecă lumea, dacă tu ai trăi și ai făcut fix ce ți-ai dorit. E important asta. Ce e frumos..., ori e ilegal, ori e imoral, ori ingrasa, Nu vreau sa am probleme cu legea si nici sa ma bata dieticianul meu (sarut-mana, doamna, nu va ies din cuvant, proteine, nu masa adipoasa). Ești criticat? Foarte bine! Înseamnă că faci ceva! Decat nimic, mai bine... "ceva". Scrisul și poezia e fericire. E ceva ce nu o să poți să înțelegi niciodată cititorule daca..., daca nu treci pe aici mai des. Si nici daca uiti. 01 august 2014. Site-ul asta, fara lipsa de modestie, e un dar mult prea frumos pentru un simplu consumator de viață. E bucurie la fiecare virgulă, la fiecare sentiment care pâlpâie în fiecare silabă, e moștenire lăsată lumii. Daca nu ati inteles asta, e pacat penalizat si de Divinitate. Aia dintre voi, care aveti firme, sa nu ma contactati pentru contracte de publicitate pentru ca zic pas. Stiu ca, prin fraza anterioara mi-am promovat site-ul de o mietreisutecinzecisiopt de ori ,decat toti specialistii in marketing de fak reclame d-alea de schimbi instantaneu postul, canalulTV, deh, cand le vezi   Cineva spunea cândva că nu contează să trăiești o veșnicie, ci să făurești ceva ce ar putea să dureze la nesfârșit. Adica urme-n suflet. Urme d-alea pe care vrei sa mergi mereu. Sa le urmezi mereu in speranta ca te va duce la posesorul lor.  Așa că DA, scriu pentru mine, pentru mine CopilRau de acum.  Scriu pentru mine, care se bucură de tine când citește. (Am mai zis asta DAR... pentru ca este site-ul meu imi place sa repet mereu). Scriu pentru un eu care trăiește prin plăcearea pe care o simt alții când îi savurează munca. (Si asta am mai zis, dar din aceleasi considerente, nu ma deranjeaza ca..., ma repet). Scriu pentru că nu vreau să plecati de pe aceasta pagina fara sentimentul ca parasiti o comoară a umanității.  Ceva care să anunțe si sa te indreptateasca sa spui mereu: "am trecut pe aici și mi-a fost drag de fiecare fragment de viață gasit in fiecare fie de cuvant zamislit" .

Nu va cert, nu am facut-o nicio mini-nano secunda in aceasta postare si nicaieri altundeva. Eu doar.... Va iubesc dragilor... CR_dixit!!!!