Butaforie A căzut în dizgrație roua, Va fi ștearsă curând de pe câmp, Vom avea și natură de-a doua Cum avurăm și mamă de-a doua Să ne ningă cu burniță strâmb. Ne întoarcem mereu la natură, Dar natura ea însăși s-a dus, Între biblii și maculatură, Nu există ediție pură Și nici oameni ca oamenii...

Ţii minte-ntâia ploaie? Ţii minte-ntâia ploaie cum cădea, Cu fulgere, cu stele lungi în ea? Arborii stăteau drept, intonând Imnul vieţei şi-n zarea foşnind, Verde ca un codru lichid, S-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid. Şi noi stăteam ca pomii în picioare. „Nimic nu moare, mi-ai şoptit,...

  Balada unei stele mici Ţii minte tu, iubita mea, O noapte de argint în care Mi-ai arătat pe cer o stea Din Carul mare? Cu faţa-n sus spre Dumnezeu, Lăsându-ţi capul să se culce Pe braţul meu, Te legănam, povară dulce. Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de...

Mi-e dor de tine ca de-o poezie Mi-e dor de tine ca de-o poezie Nescrisa încă, fără vers și nume, Dar dacă vrei să ningă, n-o voi scrie, Căci voi chema zăpada peste lume. Mi-e dor de tine ca de o cântare, Neauzită încă niciodată, Dar dacă vrei sa plouă, ai răbdare, Eu voi chema și ploaia...

  Așteptând Așteptând să vină cel drag, am pus o ramură verde pe prag. Ferestile nu știu cum luminau. Parca râdeau. Florile aduse din câmp au fost și ele vesele un timp. Toate lucrurile câte erau în casă Se făcuseră de argint și matasa. Dar a trecut amiaza. E seară. Oamenii reintră în casele...

  Dorul   Seţos iţi beau mirasma şi-ţi cuprind obrajii cu palmele-amândouă, cum cuprinzi în suflet o minune. Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stăm. Şi totuşi tu-mi şopteşti: "Mi-aşa de dor de tine! " Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, parc-aş...

Telefon Odaia ta – pustie de bărbat – Cu husele penumbrei de vacanță, Si ușa, -n care n-are rost să bat, Și patul – m-au uitat cu siguranță. Mi-a mai rămas un singur sclav, fidel într-un regat ucis de intrigi sumbre: La glasul tău, fac – din exil – apel Să mă evoce, muzical, din umbre, Dar...

Balada absenței Prea departe trupul tău, Prea aproape disperarea Că nu pot vorbi cu marea, Să-nțelegi cât mi-e de rău… Prin absența ta din gând, Drumu-ntorcerii spre locul Unde m-am luat cu jocul Și ne-am contopit plângând. Prea aproape starea mea, Prea departe amintirea Petrecută cu...

Cuvântul A fost odată un cuvânt atât de frumos încât se prefăcea în obiecte lucioase, dând mâinii rupte nobil os şi crivăţului oase. Nu cred că el era rostit anume în vreo limbă sau vreun copil l-a fost găsit pe când dormea pe-o stâncă. Şi nici în creierul zburând nu cred, al unei...

  În ochii mei nimica de azi nu are preț În ochii mei nimica de azi nu are preț Decât ciudata taină a dulcii-ți frumuseți – Căci ce-ar mai fi și alta în lume decât tu Să facă să-mi pierd viața în vremea de acu Pe basme, pe nimicuri, cuvintele gonind Cu pieritorul sunet al lor să te...